Tururi virtuale în Jimbolia, oraşul celor 6 muzee


Jimbolia, oraşul celor 6 muzee

 Muzeul Căilor Ferate Jimbolia

Gara din Jimbolia, una dintre cele mai frumoase gări din România, a fost construită în anul 1902 după planurile renumitului arhitect Pfaff Ferenc, din Budapesta. Dar încă din 1857 în această gară ajungea, de la Timişoara, a doua cale ferată construită pe teritoriul actual al României.

Pe peronul gării, unde timpul pare că s-a oprit în loc, un ceas marca “Paul Garnier”, comandat special de la Paris, vechi de aproape un secol, povesteşte istoria orei exacte. 

Gara din Jimbolia a fost martora tăcută a multor momente marcante din istorie. Pe aici au trecut de-a lungul timpului regele Ferdinand, generalul Berthelot, regele Mihai şi regina-mamă Elena, Carol al II-lea, ambasadorul Italiei şi multe alte personalități.

Muzeul Căilor Ferate, situat în apropierea gării, a fost inaugurat în 15 noiembrie 1997, cu prilejul aniversării a 150 de ani de la darea în folosinţă a liniei de cale ferată Timişoara – Jimbolia – Kikinda – Szeged. De muzeu aparţine şi vechea clădire a gării din Jimbolia, construită în 1857.

Acest muzeu adăpostește câteva piese istorice de mare valoare. Cuprinde o colecţie de cărţi poştale cu diferite tipuri de locomotive folosite de-a lungul timpului în exploatarea feroviară, o colecţie de legitimaţii de călătorie, o colecţie numismatică, plachete, insigne, decoraţii legate de activitatea feroviară. 

În curtea muzeului sunt expuse obiecte vechi, specifice transportului feroviar şi instrumente de semnalizare folosite la lucrările de întreţinere a infrastructurii feroviare. Turnul de apă, monument arhitectural, a fost restaurat şi găzduieşte câteva dotări originale. El este flancat de semnale mecanice şi o instalaţie pentru dezinfectarea materialului rulant. Piesa de rezistenţă a muzeului este o tricicletă folosită acum mai bine de 100 de ani la revizia liniilor. Muzeul expune și o colecţie de grafică cu tematică feroviară, creaţie a artistei plastice Mihaela Şchiopu.

Muzeul așteaptă cu drag vizitatorii care doresc o călătorie în timp, pe urmele uneia dintre cele mai spectaculoase invenții omenești – calea ferată.

TUR VIRTUAL

Muzeul Pompierilor “Florian” Jimbolia

O instituție cu profil memorialistic nu își poate îndeplini menirea fără a fi activă în prezent. Muzeul poate fi un loc ce păstrează bunuri ale trecutului, însă toate aceste valori capătă strălucire doar atunci când, într-un fel sau altul, sunt aduse în actualitate. Una dintre entitățile jimboliene care îndeplinește această specificație este cea dedicată activității voluntare de prevenire și stingere a incendiilor, adică Muzeul Pompierilor „Florian”.

Frumusețea acestuia constă în modul în care a apărut instituția. În 1875, ca răspuns la nevoia de a evita nenorociri provocate de foc, a fost înființată remiza de pompieri voluntari. De atunci și până astăzi sunt 145 de ani de activitate firească, probabil neîntreruptă. Așadar, de aproape un veac și jumătate, se desfășoară pe lângă această instituție acțiuni bazate pe voluntariat. În tot acest timp ele s-au concretizat într-o valoare probabil rar întâlnită pe teritoriul actual al României.

Odată cu trecerea vremii, remiza de pompieri a scos din uz mai multe utilaje sau obiecte dedicate stingerii incendiilor, care constituie astăzi piese importante ale muzeului. S-au adunat astfel diferite țevi de refulare, spade, coifuri sau atelaje și mașini folosite în secolele XIX și XX. Deosebite sunt căruțele dotate fie cu pompă manuală, fie motorizată. Tot în garajul din curte se află și o autoutilitară Praga, o mașina de intervenție ce stârnește imaginația copiilor care vizitează muzeul.

Nu cu mult timp în urmă, Primăria Orașului Jimbolia a desfășurat un proiect de reabilitare a două piese textile importante nu doar pentru Jimbolia, ci și pentru identitatea Banatului. Este vorba despre un steag emblematic pentru remiza de pompieri voluntari și de o fundă aniversară. Muzeul are ca parte constitutivă și un simbol al orașului: turnul pompierilor. Acesta a servit ca punct de observație în vremea în care incendiile nu puteau fi anunțate prin intermediul telefonului.

Farmecul acestei entități social-culturale constă, așadar, atât în obiectele păstrate, cât și în rolul pe care l-a jucat remiza de pompieri în comunitate, nu doar unul preventiv-izbăvitor, ci și acela de liant cultural între membrii comunității și între prezent și trecut.

LINK TUR TURISM TIMIŞ:

TUR VIRTUAL

 Muzeul “Stefan Jäger” Jimbolia

Identitatea unei comunități nu poate fi înțeleasă pe deplin fără a i se cunoaște rădăcinile. Chiar și cazuri aparte, precum cel al Jimboliei, se supun acestei idei. Se știe că orașul aflat în vestul României a fost unul cu o populație preponderent șvăbească, deși în ziua de astăzi majoritatea este reprezentată de români originari din diferite zone ale țării. Prin urmare, comunitatea locală poate fi definită ca fiind rezultatul unui melanj între cultura românească și cea autohtonă, adică austro-ungară, cu elementele sale șvăbești și maghiare. O împletire armonioasă este posibilă însă doar în cazul unui proces de cunoaștere reciprocă.

Un pion important în realizarea unei punți interculturale este Muzeul Stefan Jäger. De altfel, această entitate este cea mai veche instituție jimboliană care are caracter memorialistic. Ea a fost înființată în 1969 la inițiativa domnilor Karl-Hans Gross, Hans Bräuner și Hans Schulz, având statut de casă memorială. Stefan Jäger, personalitatea căreia îi este dedicat așezământul, este una dintre figurile proeminente ale Banatului șvăbesc, întrucât prin lucrările sale artistice, acesta a lăsat moștenire veritabile documente vizuale cu privire la viața cotidiană specifică finalului de secol XIX, începutului de secol XX.

Muzeul cuprinde mai multe încăperi, care prin exponatele găzduite reprezintă veritabile incursiuni în cultura locală. Astfel, secția de etnografie cuprinde dovezi materiale ale particularităților stilului de viață, un vizitator putând să își formeze o imagine mai clară despre vestimentația, obiectele casnice sau de decor ale unei familii de șvabi. Această imagine se completează și prin intermediul schițelor și picturilor pe care găsim în atelierul pictorului, acesta fiind un fin observator al portului, evenimentelor tipice vieții gospodărești sau faptelor de o importanță deosebită pentru comunitate. Incursiunea prin viața unui etnic german se oprește în „Camera șvăbească”, loc unde este amenajată o încăpere ce conține obiecte de uz casnic ce povestesc despre farmecul vieții simple.

Totodată, muzeul conține un spațiu expozițional folosit cu prilejul diferitelor evenimente ce se desfășoară, precum și un spațiu multifuncțional.

LINK TUR TURISM TIMIŞ:

TUR VIRUAL

 Muzeul Presei „Sever Bocu” Jimbolia

Muzeul Presei „Sever Bocu” este un muzeu deschis în urmă cu 13 ani și reprezintă o materializare a inițiativei propuse de scriitorul Petre Stoica. În România, acest muzeu este unica entitate de acest fel. Principalul rost pentru care a fost realizat este acela de a servi ca sursă de documentare pentru elevi, studenți, cercetători etc. În momentul de față, Muzeul Presei „Sever Bocu” desfășoară o multitudine de proiecte culturale cu impact în rândul populației cu îndeletniciri intelectuale din Jimbolia și Timișoara.

În clădirea ce adăpostește unele dintre cele mai importante publicații de pe actualul teritoriu al României, itinerariul începe cu încăperea ce prezintă instrumente vechi ce ajutau în trecut la tipărirea ziarelor (tiparniță, ghilotină, aparat de fotografiat). Drumul continuă cu sala expozițională, care cuprinde cele mai valoroase și, deopotrivă, cele mai vechi publicații din patrimoniul muzeal: „Albina Românească” (1837), „Foaie pentru minte, inimă și literatură”, „Resboiul”, „Curier de ambe sexe” etc. Acestor ziare li se alătură cărțile de vizită ale gazetarilor de odinioară sau a celor din prezent. Una dintre cele mai sonore și importante cărți de vizită este cea a lui Mihai Eminescu din vremea când acesta era redactor la ziarul „Timpul”. Expozițiile temporare sunt pregătite în funcție de tematicile evenimentelor organizate.

Următoarele încăperi prezintă almanahuri, calendare, documente ale ziariștilor și o altă parte a cărților de vizită. Sala de conferințe poate găzdui o multitudine de evenimente, având o capacitate de 50 de locuri. Urmează partea cea mai importantă a muzeului: arhiva, biblioteca sau sala de lectură: aici, vizitatorul poate vedea colecția impresionantă a Muzeului Presei: publicații din a doua jumătate a sec. al XIX-lea, ziare și reviste din secolele XX și XXI. Toate acestea vorbesc atât despre trecutul și evoluția poporului și limbii române, cât și despre multiculturalitatea Jimboliei (prin intermediul publicațiilor în limbile germană, maghiară și română), precum și despre multiculturalitatea Banatului. De asemenea, diaspora este reprezentată prin intermediul publicațiilor din colecția muzeului, existând periodice în limbi ca: sârbă, croată, engleză, franceză, italiană, turcă, ebraică, bulgară etc.

Așadar, fie că ești un vizitator venit de la depărtare, fie că ești un localnic ce încă nu și-a făcut curaj să treacă pragul spre o lume a literelor atemporale, Muzeul Presei te așteaptă întotdeauna cu brațele-i (alcătuite din ziare) deschise.

LINK TUR TURISM TIMIŞ:

TUR VIRUAL

 Casa memorială „Petre Stoica” Jimbolia

Petre Stoica, născut în 15 februarie 1931, în comuna Peciu Nou din judeţul Timiş, poet, traducător, publicist, colecţionar de presă şi bibliofil român, este considerat scriitorul cu cea mai mare longevitate literară. A fost unul din întemeietorii spirituali ai “generaţiei 60” alături de Nichita Stănescu, Matei Călinescu, Mircea Ivănescu, Cezar Baltag, Modest Morariu, Vasile Gordu.

După terminarea Colegiului Național “C. D. Loga” din Timişoara, s-a mutat în Bucureşti pentru a urma cursurile Facultăţii de Filologie, secţiile română şi germană. După absolvirea facultăţii, între anii 1954 şi 1962 este corector la Editura de Stat pentru literatură și artă şi la Editura Univers. Funcţia de redactor principal la revista “Secolul xx” a deţinut-o timp de nouă ani, din ianuarie 1963 până în august 1972. În 1964 devine membru al Uniunii Scriitorilor din România. După 1989 a fost ales în Consiliul de conducere al Uniunii şi a luat parte la constituirea PEN Clubului român – secţia română. A fost printre întemeietorii ziarului “Dreptatea literara” şi a editat peste 100 de numere.

În 1991 a fost numit redactor-șef al săptămânalului “Epoca”, transformat ulterior în cotidian. După ce pleacă definitiv din Bucureşti, în 1995, întemeiază la Jimbolia Fundaţia culturală româno-germană “Petre Stoica” cu scopul de a reconstitui viaţa culturală şi spirituală română şi germană de pe teritoriul Banatului.

În 2007 s-a inaugurat în Jimbolia, pe strada Lorena nr. 35, Muzeul Presei “Sever Bocu”, Petre Stoica fiind întemeietorul acestui lăcaş, unic în România. În portofoliul muzeului se afla o mulţime de gazete, reviste, manifeste, foi volante, reviste umoristice, cât şi câteva componente ale unei vechi tipografii.

Biblioteca Fundaţiei culturale româno-germane “Petre Stoica” cuprinde 15.000 de volume în limbile română şi germană, dintre care unele de mare valoare bibliofilă. De mare interes sunt colecţiile de numismatică, de filatelie, de cartofilie şi ex-librisuri, importante manuscrise ale unor scriitori români şi germani, tablouri, gravuri şi obiecte casnice muzeale, toate fiind parte a vieţii lui Petre Stoica. Tot ce a câștigat în timp a investit în colecţii pe care acum le putem vedea şi admira.  

Casa memorială “Petre Stoica” vă întâmpină cu porţile deschise şi vă invită să răsfoiţi pagini de istorie.

LINK TUR TURISM TIMIŞ:

TUR VIRTUAL

 Casa memorială „Dr. Karl Diel” Jimbolia

Dr. Karl Diel a fost un chirurg strălucit din Jimbolia de numele căruia se leagă numeroase realizări din domeniul medical. S-a născut la data de 14 februarie 1855 în Jimbolia, cursurile școlii primare le-a urmat în Jimbolia, școala gimnazială a urmat-o la Szvaros iar medicina la Budapesta. După ani de studiu şi stagiul efectuat la Budapesta, în 1882, a revenit în orașul natal, fiind medicul curant al familiei Cseckonics. 

A practicat medicina cu multă dăruire, implicare, pasiune şi a trăit pentru meseria lui şi pentru a-şi ajuta semenii. Dr. Karl Diel rămâne o personalitate importantă pentru medicină dar şi pentru oraşul Jimbolia. A creat un spital, a efectuat mii de operaţii, operaţii pe creier în premieră, a studiat mult şi a introdus tehnici inovatoare în medicină. A ridicat spitalul “Erzsebet Korhaz” – “Spitalul de stat Jimbolia” la rangul spitalelor universitare din Viena, Budapesta sau Berlin. Ca o recunoaştere a muncii şi pentru meritele sale în practicarea meseriei, printre numeroasele diplome și distincții, M. S. Regele Ferdinand I i-a acordat “Steaua României în grad de comandor”. În 1940, jimbolienii i-au ridicat o statuie, iar spitalul orașului îi poartă numele. 

La 22 de ani, s-a căsătorit cu fiica medicului Curții Imperiale de la Viena. Nepoata sa, Carla, avea să devină soția marelui Acad. Pius Brânzeu (1911-2002). Pentru a păstra vie amintirea chirurgului și a familiei sale, primăria din Jimbolia împreună cu spitalul din oraș și sprijinul prof. dr. Pia Brînzeu, fiica ilustrului Acad. Pius Brânzeu, au inaugurat Casa memorială „Dr. Karl Diel”, în data de 11 august 2000, în semn de recunoștință pentru tot ceea ce a însemnat munca de o viață a doctorului, dar şi pentru contribuţia adusă oraşului.

Flacoane cu tratamente vechi, instrumente chirurgicale, o întreagă colecție de cărți medicale, dar şi obiecte personale care au aparținut familiei sale pot fi admirate în Casa memorială „Dr. Karl Diel”. În încăperile expoziționale, universul lui Karl Diel și al familiei sale este împărțit cu multă grijă. La loc de cinste stă o impresionantă colecție de cărți medicale, unele volume vechi de mai bine de o sută de ani, majoritatea în limba germană. Aici se găsesc şi instrumente chirurgicale vechi, folosite în perioada aniilor 1900-1944, prescripții medicale și flacoane cu doctorii. Se păstrează în condiţii bune fişele medicale ale pacienţilor, documente şi notiţe despre operaţiile pe care le-a făcut medicul Diel în decursul vieţii.

Casa memorială „Dr. Karl Diel” vă așteaptă cu porţile deschise pentru a vă dezvălui o fărâmă fascinantă din istoria medicinei din Banat.

LINK TUR TURISM TIMIŞ:


Similar Suggestions

Tururi virtuale: Biserici de lemn din Banat
Tururi virtuale în Țara Făgetului: Frumuseți naturale
Weekenduri cu catamaranul, pe Lacul Surduc
9 ocazii să experimentezi Banatul
E vremea lavandei, în județul Timiș